Craciunul e altfel atunci cand crezi in el…imi amintesc cu cat drag asteptam vacanta de iarna cand eram mica pentru ca trebuia sa vina Mosu, sa imi aduca cadouri; pentru ca mergeam la bunici, unde totul mirosea a cozonaci, a seminte prajite si a mere coapte ; pentru ca pe atunci erau iernile alea zdravene cu zapada pana la genunchi si chef de bulgareala ; pentru ca, dupa, ma asezam frumos langa soba cu o canuta de vin fiert cu aroma de scortisoara in mana ; pentru ca…si lista ar putea continua la nesfarsit.

Astazi, imi place Craciunul la fel de mult, dar parca nu il mai simt la fel Poate cu exceptia cadourilor..la primirea carora ma bucur ca un copil

Asadar, sa ramanem copii si sa ne bucuram de clipele pretioase petrecute cu cei dragi; sa avem teluri si determinare pentru a le realiza ; sanatate, dar si intelepciune pentru a alege ce e mai bun pentru noi. Si sper ca fiecare sa aiba macar un Mos

Se pare ca romani nu sunt doar tipii aia dubiosi, uneori colorati, care cum se duc prin strainataturi se apuca sa faca prostii. Cica, mai avem un soi..se gasesc intr-un numar mai redus, ce-i drept, si nici nu trebuie sa te uiti cu lupa dupa ei, pentru ca sigur ii vezi in ziare, la tv. Pacat ca dupa ce salveaza o femeie, de pilda, de un nebun, etnia tot ii face probleme.

Si nu vorbesc acum despre italieni. Este bine cunoscuta repulsia lor fata de poporul nostru si incapacitatea majoritatii de a face distinctia intre romani si rromi (tigani). Zilele trecute, imi povestea o buna prietena tot felul de peripetii petrecute pe taram italian. Gen cum sunt romanii pusi sub supraveghere cand intra intr-un magazin, cum li se cere un act de identitate in supermarket pentru ca platesc cu cardul (si ala poate e falsificat), cum sunt dati afara din restaurant ca poate nu au bani sa plateasca, cum sunt urati pentru ca sunt tigani si nenorociti ; imi spunea ca tipii astia din cizma sunt caldurosi asa de felul lor , dar cand afla ca esti roman isi schimba intr-o fractiune de secunda expresia fetei si atitudinea ; chiar si profesorii fac discriminari (cica sunt mai dezghetati la minte, ca deh, mediu universitar..prostii)..Intr-un fel, sunt de inteles ca le e teama sau ca se simt invadati (cum spunea Miru), dar asta nu le justifica reactiile tampite si generalizarea.

Revenind…Cum e posibil sa ajuti o femeie jefuita in plina strada, sa iti iei cateva lovituri de cutit (care ar fi putut fi fatale), sa fii decorat cu medalii, diplome de curaj civic, alea alea, si apoi sa fii dat in judecata de statul german (dap, despre nemti e vorba) pentru ca, efectiv, nu poti sa platesti factura de spitalizare (care se ridica undeva la 10 mii euro) ?

Pasamite,  nici in alte tari nu umbla cainii cu covrigii-n coada..

Oficial, avem presedinte ..doar unul .. un Roosevelt wannabe ..bineinteles, la capitolul longevitate..

Pe langa faptul ca toata tevatura asta politica : 2 presedinti, renumararea voturilor, acuze peste acuze, etc.  imi provoaca o sila de nedescris, ma trimite si intr-o stare totala de incertitudine..mai am putin si termin facultatea. Chestia e ca nu stiu ce as putea face dupa..pe langa un master, normal. Adica, ai vreo sansa sa obtii un job frumos (aici intra si bine platit), care sa nu ceara 3 ani de experienta si sa mearga mana-n mana cu domeniul studiat? Ce ofera Romania absolventilor?

Cred ca un master in afara ar surade oricui. But, cum il platim? ..exceptand geniile societatii care pot obtine bursa..un master in Londra costa de te usuca, cred ca la fel stau lucrurile si prin oraselele universitare frantuze..am inteles ca in tarile nordice gasesti oferte de educatie mai avantajoase, dar acolo e mai scumpa viata. Da’ parca in Romania nu prea iti vine sa mai ramai..Pluteste in aer o stare de confuzie generala…Hmm, ‘om vedea..Pana atunci, sa (pe)trecem frumos ultimul an de copilarit [propriu zis, caci in sufletele noastre, intotdeauna, vom fi tineri si fara griji..da, da, i know ]

Ca sa termin in aceeasi maniera politica , am fost un cetatean iresponsabil. Nu pentru ca nu-mi pasa, ci pentru ca m-am saturat sa aleg raul cel mai mic. Si nu am fost supusa presiunilor incrucisate, cum ar zice Lazarsfeld. Am tot amanat decizia de vot pentru ca nu m-am putut hotari asupra unuia dintre candidati ; nu m-a convins niciunul.

In loc de noapte buna, Google va ofera orientare (din estul tarii de undeva )

In ultima vreme, ma pasioneaza filmele, documentarele si cartile care trateaza subiecte gen Holocaust, dinastii d’astea celebre precum cea a Tudorilor, Bathory, Borgia, dar si articolele despre.. parabenii din sampon..daca ar fi sa preiau sistemul lui Picasso (bineinteles, cu modificarile de rigoare), as zice ca sunt in perioada bloody red

Din pagina in pagina, am ajuns pe un site unde am citit cate ceva despre cat de periculoase sunt toate chestiile astea cremoase pe care noi le folosim pentru infrumusetare, intretinere, etc. Ati zice ca este o treaba ce priveste strict partea feminina sau, sa zicem, cu ceva exceptii si de pe celalat taram, dar nu..si baietii/ barbatii folosesc sampon, gel de dus si mai stiu eu cate altele.

Revenind, mai toate gamele de sampon si gel de dus contin sulfati, conservanti si alte prostii care dauneaza parului/pielii. Am facut un research si am gasit cateva informatii despre ingredientele minune  pe cosmeticsdatabase si pe goodguide, dupa care am dat fuguta in baie sa ma uit pe etichete. Elseve contine multi detergenti binefacatori , dar lista incepe cu apa – ceea ce e bine . Arunc un ochi si pe ingredientele Dove, Head&Shoulders, ba chiar si pe gelurile de dus si ce sa vezi..the same shit, doar mici diferente..

Asadar, avem Sodium Laureth Sulfate , Methylparaben si alti derivati, Fragrance, Oxybenzone, Limonene, DMDM Hydantoin, etc., care, cica, ar provoca iritatii, alergii, chiar si cancer. Presupun ca in timp si depinde si de organism, dar si de cantitate.

Acum, sa nu mai folosesti aceste produse nu ai cum, pentru ca toate contin substante de genul. Chiar si gloss-urile. So, cred ca solutia ar fi sa te feresti de cele in continutul carora intra mult prea multe din aceste ingrediente.

In ultima vreme ( din lipsa de ocupatie, probabil), am devenit dependenta de seriale..ok, e mult spus dependenta ..dar sa stau pana la 6 dimineata in fata calculatorului a devenit ceva normal..si da, de seriale vorbeam [ iar nu de telenovele, care au avut timp sa-si spuna cuvantul in dezvoltarea mea cand eram inca o copilita] ..

..totul incepe cu Sex and The City. Urmeaza ba un House, ba un Supernatural..o mai dam pe niste tinerei zapaciti- Greek- si ajungem la Grey`s Anatomy..Dostoievski si Grey`s  s-au dovedit a fi cei mai buni prieteni ai mei in ultimele 5 zile..and still counting

.. si totusi, nu pierdem cam mult timp aiurea cu ochii in calculator? si asa trece prea repede..bine macar ca nu sunt fan Tanar si nelinistit

Cea mai simpla metoda de a scapa de job-ul ala nesuferit este sa-i dai sefului add pe Facebook si sa postezi ceva shitty..despre el, bineinteles..rezultatul este garantat

Si nu-i bai daca n-ai idei.. au avut altii inainte..iaca

Sursa

Vorbeam, acum ceva timp, cu niste prieteni, de tarile (mai) evoluate, gen belgia (daca nu ma insel), unde bicicletele sunt un soi de taxi pe 2 roti, de care poti beneficia fara a da un sfant..so, vezi o bicla, o iei si iti faci treaba, o lasi unde poposesti, de acolo o ia altul si tot asa.. Oare ar fi posibil si la noi? Tind sa cred ca, in Romania, scenariul ar arata in felul urmator : iei bicla, te plimbi, iti faci treaba, dupa care ti-o insusesti, ca deh doar iti poate folosi si maine, si poimaine, nu ?

De unde si pana unde interesul pentru acest subiect: deunazi, primesc un mail in care se spunea, frumusel, ca de la sfarsitul lunii vom avea si noi centre de inchiriat biciclete (in Bucuresti, sectorul 1- Kiseleff, Regina Maria si Bazilescu)..dai cu subsemnatu’ si toata ziua te poti plimba pe unde vrei tu..conditia necesara este, ca la sfarsitul promenadei, sa returnezi bicicleta

E o initiativa de apreciat si sper sa aiba succes [mai pe romaneste, cat mai putine biciclete furate (si asa, pentru inceput, nu sunt decat 150) ]..Poate asa scapam si de poluantii pe 4 roti

Asadar, haideti sa respiram verde si “corect”

Ce ironie..anotimpul meu preferat se claseaza pe ultimul loc in top 2009 (desi mai sunt 4 luni, sunt convinsa ca pana si toamna va fi mai vie ) ..Vara aceasta am hotarat sa dau Valcea pe Bucuresti..am obtinut 2 internship-uri frumusele , but no money..asa ca era cazul sa ma angajez..banuti, experienta-nu strica.. Intrucat timpul nu-mi permitea (dupa planurile mele), am optat pentru un job part-time. Si caut, caut, si peste ce dau..promoter si call center ..si cand ma gandesc ca anul trecut imi venea mail cu 250 de joburi, iar acum daca sunt 10 pe zi (si toate in vanzari ) ..putea sa mearga mai rau?..normal : un internship va incepe in toamna, din cauza lipsei fondurilor derularii proiectului..desi era preconizat pentru iulie ..

So, se vede criza (la oamenii de rand, ca pun pariu ca cei de sus nu au motive sa se planga[desi o fac])..piata e moarta..si tocmai acum, cand mai e un an de facultate..absolventi pe banda si posturi din parti..

Viitorul se arata sumbru, dar noi ramanem optimisti

Dar las’ ca vine toamna..cu miros de praf de pusca

(asta am citit-o pe un blog, da’ chiar e nimerita )

Poza

“Totul pleaca de la un suras enigmatic de regina egipteana si se incheie cu un suras problematic de pictorita pariziana. Intre ele, un basm al zilelor noastre: o cenusareasa singuratica devenita, printr-un suspect concurs de imprejurari, vedeta adulata in lumea artei plastice. In cutele basmului dintre cele doua surasuri, o realitate cand ciudata, cand ridicola, care transforma poezia lumii in satira, iar tonul liric in remarca acida. Iar in miezul acestei realitati schimbatoare – o libelula pastrata in lumina amintirii. “

Cam asa suna descrierea “Libelulei” lui Martin Page, pierduta, undeva, pe ultima pagina a cartii.. Ajunsa pe noptiera mea ca urmare a unei medii de final de liceu imbucuratoare, mi-am plimbat privirea peste randurile cartii din curiozitate..povestea simpla [o tanara care locuieste impreuna cu prietena ei intr-o casa din Paris si ajunge peste noapte o vedeta a pensulei (interesant e cum) ] este scoasa din banal prin jocul real- fictiv, dar si prin stilul ironic al autorului ..“dulce ca un cutit a carui lama ar fi o petala de trandafir”..

Urmeaza “M-am hotarat sa devin prost”..cica e funny rau (va spun mai multe dupa ce o citesc )

Urasc albul pe negru…cu toate astea, uneori e nevoie de o schimbare…de una care sa dea tonul..

..  si totusi, asta imi place..cel putin acum..pana cand nu pot spune..poate pana cand voi avea chef/nevoie de o alta schimbare..